CNN: Cinci scenarii posibile în Ucraina, până la alegerile prezidențiale

Cu doar o lună înainte de alegerile anticipate prezidențiale ucrainene prevăzute la 25 mai, sunt dezbătute reforme constituționale propuse de puterea prooccidentală și menite să calmeze separatiștii proruși din estul țării, pe fundalul unor tensiuni tot mai puternice cu Rusia. CNN prezintă cinci scenarii cu privire la modul în care ar putea evolua lucrurile până la aceste alegeri, în contextul în care evenimentele evoluează rapid și impredictibil.

– Pacea

Potrivit acestui scenariu, Acordul de la Geneva ar urma să fie pus în aplicare cu succes de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care are deja aproximativ 100 de observatori prezenți în țară. Însă aceștia nu au nicio putere pentru a-l implementa, iar „ura viscerală” a grupărilor proruse atât față de americani, cât și față de europeni, le face sarcina imposibilă.

Separatiștii nu-și consideră acțiunile ilegale, iar un reprezentant al „republicii de la Donețk”, Denis Pușilin, a acuzat Guvernul de la Kiev – numit „juntă” de către grupările proruse – că a ajuns la putere printr-o lovitură de stat, că ocupă ilegal clădirile publice și a anunțat că separatiștii vor continua pregătirile în vederea organizării unui referendum privind situația Donețkului, un mesaj preluat la Slaviansk, Lugansk și Mariupol.

„Ironia face că o serie de sondaje efectuate de către ONG-uri ucrainene în ultima perioadă sugerează că susținătorii unificării cu Rusia sunt minoritari”, comentează CNN, citând o cercetare a Institutului pentru Studii Sociale și Analize Politice din Donețk, potrivit căreia, în martie, două treimi dintre respondenți s-au pronunțat împotriva alipirii la Rusia. Însă o majoritate aprecia că Ucraina se îndreaptă într-o direcție greșită.

– Guvernul preia controlul asupra estului țării

Având în vedere evoluțiile din ultimele săptămâni, acest scenariu pare improbabil. Grupări insurgente proruse ocupau clădiri oficiale de la Slaviansk, în mord, și până la Mariupol, la malul Mării Azov. Ele sunt conduse de către „oameni în verde”, numele dat grupărilor militare, după culoarea uniformelor fără însemne. Ele sunt, în prezent, „autoritățile” în regiunile Donețk și Lugansk, poliția „evaporându-se” sau ajunfând la înțelegeri cu ei.

Primele încercări ale armatei ucrainene de a-și impune prezența în est au fost dezastruoase, iar poliția ucraineană a fost aproape „invizibilă” de la declanșarea crizei.

– Război civil

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina se află în pragul războiului civil, însă lucrurile nu stau așa, comentează CNN. Este vorba mai degrabă despre zeci de protestatari proruși, ci nu de sute, iar susținătorii Kievului nu-și afișează loialitatea. Se pare oamenii nu vor să implice, iar unii se tem că vor fi atacați dacă arată de partea cui sunt.

Majoritatea populației își continuă activitățile zilnice în mod normal, prea preocupată de ziua de mâine, în contextul în care situația economică se înrăutățește, iar grivna se depreciază – a pierdut 30% în fața dolarului anul acesta. Ultimul lucru pe care-l vor oamenii este violența, apreciază CNN.

– O invazie rusească

Atât Putin, cât și șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, au spus în mai multe rânduri că Moscova nu plănuiește să invadeze sau să anexeze Ucraina, în pofida prezenței la frontiera cu această țară a aproximativ 40.000 de militari ruși.

O incursiune ar conduce la adoptarea de către Occident a unor noi sancțiuni vizând Rusia, iar utilizarea forțelor convenționale în vederea unei ocupări ar fi periculoasă și scumpă, în contextul în care economia rusească se clatină. Interesele Rusiei sunt, oricum, servite de către „oamenii în verde”, care au venit în estul Ucrainei din Rusia, Crimeea și Belarus, erodând autoritatea Kievului în zonă.

Însă, potrivit acestui scenariu, în cazul în care Guvernul ucrainean ar încerca să preia controlul asupra zonelor controlate de insurgenți, ori în cazul în care în zonă ar veni un număr mare de naționaliști ucraineni și s-ar înregistra victime numeroase în rândul separatiștilor, Moscova și-ar putea schimba planurile.

Putin a promis să protejeze „compatrioții” ruși din Ucraina și a primit autorizația Consiliului Federației (Camera superioară a Parlamentului rus) să recurgă la forțele armate în Ucraina. El a utilizat săptămâna trecută, în sesiunea televizată în care răspunde anual întrebărilor rușilor, termenul „Novorosia”, referindu-se la părți din Ucraina, un termen folosit în secolul al XVIII-lea pentru a desemna expansiunea țaristă către Marea Neagră.

Pe de altă parte, insurgenți proruși din Ucraina cer zilnic ajutorul Rusiei împotriva „fasciștilor”, îndemnuri care – cu sau fără încurajarea Moscovei – fac ca o intervenție rusească să nu poată să fie pierdută din vedere.

– Păstratrea statu quo-ului haotic

În opinia a numeroși observatori acesta pare să fie scenariul cel mai probabil, și anume o înfruntare care generează haos, în estul Ucrainei, între susținătorii Kievului și ai Moscovei. Guvernul interimar ucrainean, lipsit de experineță, s-a dovedit incapabil să facă față grupurilor proruse, care au acționat până în prezent, în forță, cu scopul de a transforma protestele într-o secesiune.

Însă separatiștii proruși nu par capabili să guverneze, mulți dintre ocupanții sediului administrașiei regionale din Donețk, cu fața acoperită de cagule, părând să fie niște adolescenți. De asemenea, nu a apărut încă un lider politic care să negocieze cu Guvernul ucrainean sau OSCE.

Următorii pași sunt publicarea proiectului unei noi Constituții și organizarea, pe 11 mai, a unor referendumuri organizate de separatiști, în estul Ucrainei.